ALERTPRESS | ECONOMIE

Reconfirmarea ratingului suveran al României de către agențiile Fitch Ratings și Moody’s oferă un semnal de stabilitate într-un moment în care economia românească traversează o perioadă de ajustare fiscală și de reașezare a modelului de creștere.

Argumentele tehnice care susțin această evaluare sunt legate, în primul rând, de evoluția finanțelor publice, de perspectivele macroeconomice și de poziția rezervelor internaționale.

Deficitul bugetar, în proces de ajustare

Unul dintre elementele favorabile este reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului curent cu 1,65 puncte procentuale din PIB, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Ajustarea fiscală reprezintă un element important pentru credibilitatea financiară a României, într-un context în care nivelul deficitului rămâne una dintre principalele vulnerabilități urmărite de investitori și agențiile internaționale de rating.

Pe partea monetară, sunt așteptate evoluții favorabile ale inflației, cu o scădere consistentă a ratei anuale, de aproximativ două puncte procentuale în lunile iulie și august, inclusiv ca efect al unor efecte de bază.

2027, anul unei posibile relansări economice

Perspectivele pentru perioada următoare sunt mai favorabile. Estimările macroeconomice ale Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene indică o revenire a creșterii economice a României în 2027, cu un ritm de peste 2%.

Un alt factor de stabilitate îl reprezintă nivelul rezervelor internaționale, estimat la aproximativ 75 de miliarde de euro. Acestea asigură acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt, calculată la scadență reziduală, oferind României o importantă plasă de siguranță în eventualitatea unor șocuri externe.

Dar stabilitatea financiară nu înseamnă automat și rezolvarea vulnerabilităților structurale.

Marea problemă rămâne dezechilibrul extern

Potrivit analizei realizate în cadrul Economic@BNR, în volumul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, dezechilibrele externe persistente reprezintă una dintre vulnerabilitățile structurale importante ale economiei românești.

Problema este, în esență, legată de diferența dintre cererea internă și capacitatea economiei de a produce competitiv pentru această cerere.

România consumă mai mult decât produce, iar diferența este acoperită prin importuri. În acest mecanism economic, o parte importantă a cererii interne generează producție, valoare adăugată și locuri de muncă în alte economii.

Această situație explică de ce ajustarea deficitului bugetar, deși necesară, nu este suficientă pentru rezolvarea problemelor de competitivitate ale României.

România exportă cereale, dar importă valoare adăugată

Un exemplu relevant este agricultura.

România se află printre principalii exportatori de cereale ai Uniunii Europene. În perioada iulie 2025 – mai 2026, exporturile de cereale au depășit 10,3 milioane de tone, cu aproximativ 2 milioane de tone sub nivelul Franței și la un nivel de aproximativ două ori mai mare decât cel al Germaniei sau Poloniei.

Performanța este importantă, dar ridică o întrebare strategică:

Câtă valoare adăugată rămâne în România?

Problema nu este că România exportă cereale. Problema este că exportă în mare măsură materie primă agricolă, în timp ce importă produse alimentare procesate.

Cu alte cuvinte, România exportă o parte din resursa agricolă și importă o parte din valoarea adăugată care putea fi creată în țară prin procesare, industrie alimentară, logistică, branding și comercializare.

Această diferență este esențială pentru înțelegerea deficitului comercial și, implicit, a dezechilibrului de cont curent.

De la „România exportator de materii prime” la „România exportator de produse”

Corectarea dezechilibrelor externe presupune, potrivit analizei Economic@BNR, politici economice capabile să stimuleze producția națională, competitivitatea și exporturile.

În noul context geopolitic și comercial global, România are nevoie nu doar de creșterea volumului exporturilor, ci și de schimbarea structurii acestora.

Agricultura poate reprezenta un exemplu strategic.

Dacă România reușește să transforme o parte mai mare din producția de cereale, carne, lapte, fructe și legume în produse procesate competitive la export, efectul economic este multiplu: crește valoarea adăugată internă, se dezvoltă industria alimentară, apar locuri de muncă, cresc veniturile fiscale și se reduce dependența de importurile de produse finite.

În acest context, diplomația comercială poate deveni un instrument economic important pentru extinderea bazei firmelor exportatoare și pentru diversificarea piețelor externe.

Ratingul este confirmat. Modelul economic trebuie însă schimbat.

Reconfirmarea ratingului de țară este o veste bună pentru România și reflectă existența unor factori de stabilitate: ajustarea fiscală, perspectiva reducerii inflației, nivelul rezervelor internaționale și așteptările privind reluarea creșterii economice.

Dar ratingul nu trebuie privit ca o concluzie asupra problemelor economiei românești.

România poate avea stabilitate financiară și, în același timp, vulnerabilități structurale majore.

Miza următorilor ani este trecerea de la un model bazat în mare măsură pe consum și importuri către unul bazat pe producție competitivă, procesare, investiții, exporturi și valoare adăugată creată în România.

Iar agricultura și industria alimentară ar putea fi printre cele mai importante domenii în această transformare.

De la exportul de materie primă la exportul de produs finit. De la consumator de importuri la producător competitiv. De la deficit la convergență.

Sursa: https://www.linkedin.com/in/cosmin-marinescu-6389634b?utm_source=share_via&utm_content=profile&utm_medium=member_ios

Vezi aici textul integral al postării dedicate dezechilibrelor externe: https://lnkd.in/dXvrq7ED   Tipărit în română și engleză, volumul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală” poate fi accesat online la Banca Naţională a României: https://lnkd.in/gVHmp-Gz #Economic@BNR #DezechilibreExterne #ContCurent #Competitivitate

ANA POPESCU

#ALERTPRESS #Economie #Romania #BNR #EconomicBNR #RatingDeTara #Fitch #Moodys #Deficit #ContCurent #DezechilibreExterne #Competitivitate #Agricultura #IndustrieAlimentara #Exporturi #ValoareAdaugata #Procesare #ProductieRomaneasca #DatorieExterna