Kaja Kallas, sub asediu: Criza cu Israelul și meciul din culise cu von der Leyen

Relațiile externe ale Uniunii Europene traversează o criză majoră, declanșată de o serie de disensiuni puternice. În centrul acestei furtuni diplomatice se află Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE. Ea se confruntă atât cu o ruptură totală a legăturilor cu Israelul, cât și cu un război politic intern cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Marea criză internațională a izbucnit după ce Israelul a anunțat că întrerupe orice contact cu Kaja Kallas. Decizia a fost luată de ministrul de externe israelian, Gideon Sa’ar. Totul a pornit de la o vizită oficială a Kajei Kallas în Mexic. Publicația ⁠Euractiv a dezvăluit că, în cadrul unor întâlniri cu ușile închise, Kallas a comparat acțiunile Israelului din Gaza și Cisiordania cu regimul de apartheid din Africa de Sud.

Declarația Kajei Kallas: În mod public, ea nu a negat, dar nici nu a confirmat direct cuvintele. Ea a scris pe rețeaua X că „dialogul este temelia diplomației”. Totuși, ea a amintit ferm că UE consideră coloniile israeliene ca fiind ilegale.

Reacția Israelului: Gideon Sa’ar a numit afirmațiile atribuite ei o „calomnie de sânge”. El a adăugat că blocarea contactelor va rămâne în vigoare până când Kallas își va retrage oficial cuvintele. Problemele Kajei Kallas nu sunt doar externe, ci și interne. De luni de zile, Bruxelles-ul este măcinat de o luptă dură pentru putere între ea și Ursula von der Leyen. Cele două lidere se află pe un curs de coliziune directă. Ele se ceartă pentru dreptul de a stabili cine conduce, de fapt, politica externă a UE.

Conform jurnaliștilor de la POLITICO, tensiunile au atins cote maxime din cauza unor viziuni total diferite:
Surse diplomatice au dezvăluit că Kaja Kallas s-a plâns în privat de stilul de conducere al Ursulei von der Leyen, numind-o „dictator”.

Kallas consideră că șefa Comisiei Europene îi confiscă atribuțiile și ia decizii externe majore fără să o consulte.Cele două au avut poziții total diferite în gestionarea conflictelor internaționale, cum ar fi criza din Iran sau războiul din Orientul Mijlociu. Von der Leyen preferă o linie extrem de strânsă cu aliații tradiționali, în timp ce Kallas a adoptat deseori o poziție proprie, mai tăioasă.

Întrebată despre aceste tensiuni, Kallas a încercat să glumească în fața presei, spunând: „Cui nu-i place o poveste bună despre o ceartă între femei?”. Cu toate acestea, în culise, disputa afectează grav imaginea instituțiilor europene.

Un viitor incert pentru diplomația UE

Aceste disensiuni cumulate au creat o situație fără precedent. Din cauza greșelilor diplomatice și a conflictului deschis cu von der Leyen, mai multe state membre ale UE cer acum reducerea puterilor Kajei Kallas. Franța și alte guverne analizează deja planuri prin care să transfere o parte din atribuțiile serviciului diplomatic condus de Kallas înapoi către Comisia Europeană sau către guvernele naționale.

Izolată de Israel și blocată într-un conflict intern la Bruxelles, Kaja Kallas se află în cel mai dificil moment al mandatului său. Această situație lasă Uniunea Europeană fără o voce unică și puternică pe scena lumii.